Stema alb negrux

AVIZ

referitor la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și a Legii nr.194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile

de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute

de actele normative în vigoare

 

 

          Analizând propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și a Legii nr.194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de actele normative în vigoare (b169/17.04.2019), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.XXXV/2636/07.05.2019 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D379/08.05.2019,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

          În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

          Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:

          1. Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Legii nr.194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de actele normative în vigoare, republicată, în sensul redefinirii noțiunilor de „substanțe aflate sub control național” și de „droguri”, al majorării pedepselor pentru o parte dintre infracțiunile prevăzute în cuprinsul celor două acte normative, precum și al incriminării deținerii de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără drept, în scop de consum propriu.

          Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art.73 alin.(3) lit.h) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea dispozițiilor art.75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.

2. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

          3. Întrucât intervențiile legislative prevăzute la art.I pct.1 și 2 vizează același element structural, acestea trebuie să facă obiectul unui singur punct, cu următoarea parte dispozitivă:

                   „1. La articolul 1, literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins:”.

          Pe cale de consecință, partea dispozitivă a pct.2 va fi eliminată, iar punctele subsecvente vor fi renumerotate.

          4. Referitor la norma propusă la art.I pct.1 pentru art.1 lit.a), semnalăm că extinderea noțiunii de „substanțe aflate sub control național” prin includerea în această categorie a oricărei noi substanțe psihoactive, nu îndeplinește criteriile de claritate și previzibilitate, întrucât respectivele substanțe nu sunt prevăzute în mod expres în cuprinsul vreunui act normativ. Avem în vedere și faptul că definiția noțiunii de „substanță psihoactivă nouă”, propusă la pct.3 al art.I, se referă, în mod generic, la substanțe care nu fac obiectul anumitor convenții internaționale, dar care pot prezenta riscuri pentru sănătate sau pentru societate similare cu cele prezentate de substanțele cuprinse în respectivele convenții. Or, în lipsa stabilirii competenței de a stabili dacă o anumită substanță prezintă respectivele caracteristici, norma este imprevizibilă și nici nu poate fi aplicată în practică.

          Este adevărat că norma propusă la actualul pct.3 al art.I pentru art.1 lit.d1) reia definiția noțiunii de „nouă substanță psihoactiv㔠astfel cum este prevăzută în Directiva (UE) 2017/2103 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2017 de modificare a Deciziei-cadru 2004/757/JAI a Consiliului pentru a include noi substanțe psihoactive în definiția termenului „drog” și de abrogare a Deciziei 2005/387/JAI a Consiliului, însă nu se are în vedere faptul că respectivele substanțe sunt incluse în definiția noțiunii de „drog” doar prin parcurgerea procedurii prevăzute de același act juridic al Uniunii Europene.

          Pe de altă parte, semnalăm că stabilirea, în cuprinsul normei propuse pentru art.1 lit.a), a unui interval de maximum 6 luni pentru modificarea tabelelor nr.I - IV este lipsită de precizie, întrucât nu rezultă nici care este momentul de la care începe să curgă termenul de 6 luni și nici care este soluția în care, la 6 luni de la o modificare, se constată că nu este necesară modificarea respectivelor tabele.

          Este necesară, de aceea, reanalizarea soluțiilor legislative propuse, astfel încât să se asigure previzibilitatea, precizia și claritatea normelor.

          5. La actualul pct.2 al art.I, semnalăm că norma propusă pentru art.1 lit.b) reia doar parțial definiția noțiunii de „droguri” din cuprinsul Directivei (UE) 2017/2103 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2017 de modificare a Deciziei-cadru 2004/757/JAI a Consiliului pentru a include noi substanțe psihoactive în definiția termenului „drog” și de abrogare a Deciziei 2005/387/JAI a Consiliului, astfel încât textul are ca efect, în fapt, restrângerea sferei respectivei noțiuni.

          Avem în vedere faptul că, pe lângă substanțele „care fac obiectul Convenției unice a Organizației Națiunilor Unite asupra stupefiantelor din 1961, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 1972, sau al Convenției Organizației Națiunilor Unite asupra substanțele psihotrope din 1971”, actul juridic al Uniunii Europene se referă și la substanțele enumerate în anexa Deciziei-cadru 2004/757/JAI.

          În acest context, precizăm că, pentru corelare cu anexa la Decizia-cadru 2004/757/JAI, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2017/2103, prin Legea nr.248/2018 au fost completate tabelele-anexă la Legea nr.143/2000, prin introducerea a două substanțe noi.

          Este necesară, de aceea, reanalizarea și completarea corespunzătoare a normei propuse pentru art.1 lit.b).

          În plus, precizăm că, pentru un spor de rigoare normativă, în cuprinsul normei propuse pentru art.1 lit.b), referirea la cele două convenții trebuie făcută sub forma „Convenția Unică a Organizației Națiunilor Unite asupra stupefiantelor din 1961 și protocolul privind modificarea acestei convenții, la care România a aderat prin Decretul nr.626/1973”, respectiv „Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra substanțelor psihotrope din 1971, la care România a aderat prin Legea nr.118/1992”.

          6. La actualul pct.8 al art.I, partea dispozitivă trebuie reformulată, astfel:

                   „Alineatul (1) al articolului 19 se modifică și va avea următorul cuprins:”.

Pentru un spor rigoare normativă, în cuprinsul textului propus pentru art.19 alin.(1), expresia „de la efectuarea în continuare a urmăririi penale” trebuie înlocuită cu sintagma „de la dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale față de suspect”.

          7. La partea introductivă a art.II, pentru corectitudinea informației juridice, expresia „publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.796 din 10 noiembrie 2011” trebuie înlocuită cu sintagma „republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140 din 26 februarie 2014”.

          8. La partea dispozitivă a pct.1 al art.II, pentru corecta identificare a normei supuse intervenției legislative, expresia „La articolul 1” trebuie înlocuită cu sintagma „La articolul 2”.

         

 

         

 

 

PREȘEDINTE

 

dr. Dragoș   ILIESCU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

București

Nr.